marți, 26 octombrie 2010

Diversitate

Cât de uniformi suntem, noi, oamenii din ziua de astăzi...
Ne îmbrăcăm, mănâncăm şi gândim la fel.
În plus, ne şi naştem la fel.
Când le-a venit sorocul mamelor
S-au îndreptat organizat către maternităţi
Ca să ne nască într-un mod industrial.
Altcumva pe vremuri....mai stilat.
Fiecare se năştea la casa lui cu moaşă
Personală.
După un timp, când se făcea copilul mai mare şi
începea să înţeleagă cele lumeşti,
mama îi împărtăşea copilului taina:
,,Uite, aici, lângă sobă,
te-am făcut pe tine."
Copilul rămânea o clipă ca trăsnit
Şi se vedea parcă, acolo,
Crud născut pe pat.
Avea omul nişte certitudini....
Dacă tot nu îi e dat să ştie
unde o să moară,
măcar ştia unde a venit pe lume.
Alţii, mai originali, refuzau cadrul organizat şi
îşi făceau intrarea în efemer într-un mod
discreţionar.
Pe brazdă, în pădure, la adunat fân,
la culesul viei, la târg sau unde mai era plecată
femeia cu treburi...
Munca în gospodărie
nu lăsa loc de prematernal.
Aşa ajungea omul să fie mai legat de pământ
şi se dădea greu plecat din satul lui.
De când ne-am născut prin maternităţi,
am început să fugim toţi de prin sate,
ca orbeţii.
(Gânduri dedicate tatălui meu, născut acum 66 de ani
într-o căruţă plină cu gutui, în drumul spre târg.)

9 comentarii:

  1. nu putem sta in loc , si nici nu ne putem intoarce la ce-a fost.sunt sigur/a ca nicio femeie nu si-ar mai dori sa nasca ''in conditii grele'' de dragul sentimentelor sau al amintirilor.
    i'm just saying ...

    RăspundețiȘtergere
  2. anonim 2. acesta este un blog idealist. nici eu nu mi-am tinut sotia ca sa nasca in casa, de dragul vremurilor de alta data. omenirea progreseaza. mai pentru toti, progresul inseamna un castig. dar...cum spuneau unii: ce pierdem atunci cand castigam ceva? te rog sa imi permiti astfel de intrebari si pe viitor. imi pare rau ca nu am parte decat de comentarii materialiste, pe probleme concrete. Uite ce pierdem din progres...Nu mai putem intelege parabolele...cu drag.

    RăspundețiȘtergere
  3. eu zic ca am inteles ideea blogului.
    asa cum zic ca am inteles si gandurile dedicate unui parinte.oricum , ce conteaza este ca mi-au placut cuvintele.chiar foarte mult ''crud nascut pe pat ''
    i'll be back

    RăspundețiȘtergere
  4. Frumos facuta tranzitia ideilor... bun venit cu blogul! Succes pe mai departe

    RăspundețiȘtergere
  5. Foarte frumos!
    Radu Dimitriu

    RăspundețiȘtergere
  6. trecutul ne da loc de refugiu...si ne mai improspateaza constiinta...poate fi un hobby, o idee sau chiar un lucru ... care ne intoarce in trecut adik acolo unde nu navalise inca lumea ,,moderna" peste noi...cu maternitati in flacari si mancare de Mall ...
    ...si uneori e bine cu unii nu au avut de a face cu aceasta atmosfera descrisa de tine ... ca ar plange de dorul ei daca ar fi cunoscut-o ...
    ... uitarea e un medicamnet ... important sa nu devenim dependenti

    intotdeauna am fost de principiul ... ca ... cine nu uita, practic ... isi aduce aminte ... lol

    mai asteptam bloguri ...

    RăspundețiȘtergere
  7. Tatal meu s-a nascut in padure si totusi, eu sunt cea care are un caracter mai salbatic (din spusele unora printre care si dvs.). :D

    RăspundețiȘtergere
  8. da. aici imi testezi memoria.... e foarte ciudat sa vorbesti cu duhuri(anonimi).

    RăspundețiȘtergere